Angina Pectorala.

Boala coronariana (cardiopatia ischemica) prin diferitele sale forme de manifestare, reprezinta afectiunea cel mai frecvent intalnita la nivel mondial din punct de vedere epidemiologic. La dezvoltarea acestei afectiuni, in majoritatea cazurilor (> 90%) sta procesul de ateroscreloza, un proces multifactorial, extrem de complex si doar partial cunoscut pana in prezent, care are ca substrat fiziopatologic major inflamatia. Angina pectorala este forma de debut si cea mai frecvent intalnita a cardiopatiei ischemice.

Angina pectorala este descrisa de pacienti prin durere retrosternala cu caracter de gheara, putand iradia spre gat, maxilarul inferior, spate, brate (mai ales stangul). Iradierea durerii este in bratul si antebratul stang, de-a lungul partii sale interne, pana la degetul mic si inelar. Mai rar si mai neobisnuit apare durere in epigastru si poate fi confundata cu ulcerul gastric sau esofagita. Uneori durerea este perceputa ca o senzatie de presiune (apasare), zdrobire, arsura, mai rar junghiuri. Anxietatea, nelinistea, spaima sunt simptome care insotesc aproape intotdeauna crizele anginoase. Durerea apare in cele mai multe cazuri la: efort fizic, expunerea la frig, dupa pranzuri copioase, in timpul raporturilor sexuale, stres.

Pacientii care prezinta angina pectorala au un dezechilibru intre nevoia de oxigen a muschiului cardiac si aportul, oferit de coronare, care sunt afectate in acest caz mai mult sau mai putin de ateroscleroza.
Angina pectorala se explica prin ingustarea anormala a uneia sau mai multor artere ale inimii, coronarele. In majoritatea cazurilor aceste diminuari de calibru se manifesta in cursul efortului, cand necesitatile cardiace de oxigen sunt crescute. Atingerea arterelor coronare este, ca regula generala, consecutiva unui aterom (depozit lipidic pe peretii arteriali). Principalii factori care favorizeaza aparitia sunt varsta, sexul (e mai tardiv la femei), hipertensiunea arteriala, diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, tabagismul si ereditatea. Angina pectorala spastica este legata de contractia spasmodica a unei artere coronare fara sa existe in mod necesar o ingustare a arterei in stare normala.

Aparitia anginei pectorale este un semnal de alarma. Severitatea anginei se clasifica in functie de tipul de efort la care apare angina, durata si frecventa episoadelor anginoase. Durerea cedeaza tipic la repaus sau la administrarea de nitroglicerina sublingual. Un episod obisnuit de angina pectorala dureaza de la 2 la 10 minute.

Complicatia anginei pectorale consta in infarctul de miocard acut sau chiar stop cardiorespirator. Infarctul miocardic se produce de obicei cand fluxul de sange spre o parte a muschiului inimii este intrerupt brusc si definitiv. Infarctul se traduce printr-o criza dureroasa, intensa si prelungita, cu transpiratii, greturi sau voma si stare de rau (hipotensiune arteriala); aceasta situatie impune transportarea fara intarziere cu o ambulanta speciala la un serviciu de urgenta cardiologica.

Diagnosticul anginei pectorale implica anumite investigatii si analize de laborator care au ca scop: confirmarea diagnosticului de angina; stratificarea factorilor de risc; stabilirea optiunilor terapeutice; evaluarea eficientei tratamentului;

Examenele care sunt utilizate pentru a cerceta leziunile arterelor coronare si pentru a ghida tratamentul sunt: examenul clinic cardiologic; teste de laborator (colesterol total, LDL colesterol, trigliceride, HDL colesterol, glicemie, proteina C reactiva high sensitivity); test ECG de efort (proba la efort pe bicicleta sau pe covorul rulant care poate declansa simptomul dureros); ecocardiografie; coronarografie; monitorizare Holter ECG; teste imagistice de stres (echo sau radionuclizi); cardio CT.

Exista doua tipuri principale de angina pectorala: stabila si instabila

- angina stabila desemneaza o situatie care nu se modifica o lunga perioada de timp. Exista episoade de angina la efort, cu caractere care se mentin constante, apar la acelasi nivel de efort fizic, cedeaza in repaus sau la nitroglicerina sublingual, au o anumita frecventa in timp, care depinde de eforturile depuse de pacient. La un pacient cu angina stabila pot exista grade variate ale efortului fizic la care apare durerea, atat in timpul unei zile, cat si de la o zi la alta. De exemplu, angina poate sa apara la un efort mai mic dimineata, decat eforturile care produc criza in timpul zilei. De la o zi la alta, de asemenea, pot exista variatii. De exemplu, cand vremea este rece, angina poate sa apara la un efort mai mic decat de obicei. Acest lucru se poate intampla si dupa mese copioase sau in conditii de stres.

- angina instabila: este un tip de angina cu o gravitate mai mare si pentru care trebuie mers de urgenta la medic. Se poate manifesta in mai multe feluri, dintre care cele mai frecvente sunt:
• cresterea frecventei si intensitatii crizelor de angina, la un pacient care in trecut prezenta o angina stabila (angina incepe sa apara mai frecvent decat inainte, la eforturi mai mici, crizele pot fi de intensitate mai mare);
• aparitia anginei in repaus (fara factori precipitanti, cum sunt efortul fizic, stresul, mesele copioase);
• crize de angina in repaus cu durata peste 20 de minute, care nu mai cedeaza dupa nitroglicerina sublingual;
• angina care apare in timpul noptii (trezind pacientul din somn).

In toate aceste cazuri exista un risc mare de a face un infarct miocardic acut, tulburari grave ale ritmului cardiac sau chiar moarte subita.Toate aceste situatii trebuie anuntate urgent medicului.

Alte boli in care pot aparea dureri toracice sunt

- durerea de cauza esofagiana. Esofagul, conductul muscular care face legatura intre cavitatea bucala si stomac, se afla foarte aproape de inima si de vasele mari. Deseori durerile care apar in afectiunile esofagului seamana foarte mult cu durerile tipice de angina pectorala. Durerea poate fi insa situata mai jos, sub stern. In plus, durera are des caracter de arsura, poate sa apara dupa masa, cand pacientul se aseaza in pat sa-si faca siesta, se poate insoti de regurgitari cu caracter acid si se amelioreaza dupa medicamente antiacide. Durerea care apare in spasmul esofagian poate sa cedeze la nitroglicerina sublingual la fel ca durerea toracica din angina pectorala. Dureri toracice pot sa apara, de asemenea, si in alte afectiuni gastroenterologice cum sunt pancreatita acuta, ulcerul gastric sau duodenal. Uneori, durerile care apar in afectiunile esofagului si stomacului mimeaza angina pectorala si este nevoie de unele investigatii cum ar fi endoscopia digestiva pentru a putea pune un diagnostic corect.

- disectia de aorta (disectia aortei reprezinta fisura peretelui acestui vas si este o mare urgenta cardiologica). In acest caz, durerea toracica se instaleaza brusc, este foarte intensa, persistenta, iradiaza des intre omoplati si in regiunea spatelui.

- pleurita/ pleurezia - inflamatia foitei care inveleste plamanii - produce deseori o durere cu caracter de junghi toracic, mai ascutita decat cea care apare in angina pectorala si care se modifica cu pozitia si cu respiratia. In cazul acestei afectiuni exista tendinta de a respira superficial pentru ca orice inspiratie profunda produce accentuarea durerii.

- pericardita (inflamatia foitei care inveleste inima) - durerea este resimtita mai mult spre partea stanga a toracelui, „in zona inimii“, poate sa mearga catre gat, umeri si posterior, uneori chiar in bratul stang. Are durata mai mare, se modifica la schimbarea pozitiei si se accentueaza in respiratia profounda.

- durerea „functionala“ - fara cauza - este un tip special de durere toracica ce apare de obicei in situatii de stres, oboseala, care nu are legatura cu efortul fizic. Nu exprima suferinta unui organ ci o stare de anxietate. Localizarea frecventa este in regiunea precordiala, la „varful“ inimii. Durata este mai mare decat in angina pectorala - dureaza ore in sir, este o durere surda, presarata de episoade de junghiuri scurte, ascutite, de cateva secunde. Se asociaza frecvent cu amorteli ale mainilor si picioarelor, furnicaturi, ameteli, atacuri de panica, uneori lesin. Acest tip de durere toracica este mai frecvent intalnit la femei, sub 40 de ani, cu semne de instabilitate emotionala si depresie.

Nu sunt de obicei dureri anginoase: durerile localizate intr-o zona superficiala si care se accentueaza sau reapar la palparea toracelui; durerea pe o zona mica - sub 3 cm; intepaturile scurte de cateva secunde; durerile cu caracter de junghi care se modifica cu respiratia si care se accentueaza la mobilizarea toracelui, a gatului sau a bratelor.

Pacientii cu angina pectorala trebuie sa respecte anumite reguli pentru a reduce cat mai mult riscurile:
- odihna dupa servirea mesei este foarte importanta.
- incetarea oricarei activitati in momentul aparitiei unei crize anginoase, relaxarea si administrarea medicamentului folosit in astfel de situatii.
- in cazul aparitiei crizei de angina noaptea este nevoie de corectarea pozitiei corpului, prin pastrarea capului sau a toracelui mai ridicat. Astfel, inima va face un efort mai mic atunci cand pompeaza sangele prin vene catre inima.
- incetarea fumatului. Aparitia crizelor de angina este influentata negativ de prezenta nicotinei.

De obicei, durerea toracica din angina pectorala obisnuita dispare la incetarea efortului fizic. Repausul, in picioare sau sezand, calmeaza durerea si o face sa dispara intr-un minut pana la 5 minute. Aministrarea de nitroglicerina tablete sau spray sublingual calmeaza de asemenea durerea din angina pectorala in 1 - 5 minute. Raspunsul la nitroglicerina nu este specific doar anginei pectorale. Durerea din unele afectiuni esofagiene trece, de asemenea, la nitroglicerina sublingual.

Pacientul cu angina pectorala trebuie sa aiba intotdeauna la indemana un flacon cu nitroglicerina tablete sau un spray cu nitroglicerina pentru a putea actiona rapid in caz de aparitie a anginei. Nu produc dependenta si au un efect rapid. Tableta de nitroglicerina se plaseaza sub limba si pentru a actiona rapid, nu trebuie inghitita. Efectul incepe sa apara in doua minute. Daca durerea nu cedeaza in decurs de 5 minute, se poate administra inca o tableta. Daca episodul de angina nu se linisteste dupa 3 tablete de nitroglicerina sublingual luate la interval de 5 minute, trebuie chemata urgent salvarea.

Pentru pacientii cu angina pectorala exista mai multe optiuni de tratament:
• tratamentul medical (care include, in afara de administrarea unor medicamente, si modificarea stilului de viata);
• tratamentul interventional (angioplastia coronariana);
• tratamentul chirurgical (by pass-ul).

Alegerea terapiei optime depinde de mai multi factori: severitatea afectarii arterelor coronare, varsta pacientului si alte afectiuni asociate (afectare valvulara, diabet zaharat, boli renale, neoplazice, digestive, etc.) riscul si beneficiul fiecarui tip de tratament fiind evaluate de catre medicul curant pentru fiecare pacient in parte. Preferinta pacientului este, de asemenea, un factor de care trebuie tinut cont in alegerea tratamentului.

Indiferent de tipul de tratament ales (medical, interventional, chirurgical) exista masuri terapeutice asociate care au ca efect incetinirea bolii coronariene aterosclerotice si evitarea unui infarct miocardic acut, si ele constau in tratarea factorilor de risc cardiovascular asociati: renuntarea la fumat, tratamentul adecvat al hipertensiunii arteriale, tratarea dislipidemiei, tratamentul diabetului zaharat, scaderea in greutate, exercitiul fizic regulat, adoptarea unui stil de viata sanatos.

Pentru a sustine functia cardiaca si circulatia sanguina coronariana pot fi utilizate si suplimentele alimentare 100% naturale, LYON HEART – tablete si PRESSURE DOWN – tablete. In cazul administrarii unui tratament medicamentos, sfatul medicului este absolut necesar inaintea administrarii acestor produse.

Suplimentul alimentar LYON HEART - tablete contine plante medicinale ayurvedice care contribuie la mentinerea sanatatii si a functionarii normale a inimii prin cresterea puterii de contractie si a randamentului muschiului cardiac, normalizarea ritmului batailor inimii si reducerea spasmelor coronariene. Fitonutrientii din LYON HEART contribuie la o circulatie sanatoasa prin mentinerea elasticitatii si structurii vaselor de sange si a tensiunii arteriale in limite normale. Sustine rezistenta si sanatatea vaselor sistemului circulator prin cresterea metabolismului lipidelor cu eliberare de energie si mentinerea nivelul normal al lipidelor din sange.

Suplimentul alimentar PRESSURE DOWN – tablete, contine plante medicinale ayurvedice care contribuie la mentinerea unei tensiuni arteriale sanatoase, factor important in mentinerea sanatatii sistemului cardio-vascular si altor organe care la randul lor influenteaza tensiunea arteriala. Contribuie la mentinerea sanatatii si a functionarii normale a inimii prin cresterea puterii de contractie, a randamentului muschiului cardiac, normalizarea ritmului batailor inimii, asigurand astfel o tensiune normala. Contribuie la o circulatie sanatoasa si la o tensiune arteriala in limite normale prin mentinerea elasticitatii si structurii vaselor de sange.

Sustine sanatatea vaselor sistemului circulator prin mentinerea nivelului si raportului normal al lipidelor din sange prin cresterea metabolizarii si eliberarea de energie. PRESSURE DOWN sustine eliminarea excesului de apa din organism ceea ce duce la normalizarea volumului plasmatic si a tensiunii arteriale. Mentine capacitatea de adaptare a organismului la stres fizic si psihic la persoanele suprasolicitate si varstnici, reducand stresul psihic care poate declansa hipertensiune arteriala, insomnie, oboseala, angina pectorala, imbatranirea prematura. Sustine sistemul imunitar si sistemul antioxidant endogen, crescand rezistenta si capacitatea organismul de adaptare la conditii de stres.

Voteaza acest articol 1
Evaluari vizitatori

Evaluare: 4.8/5 (5 vot/uri)



Produse recomandate