Insuficienta Cardiaca.

Inima este organul vital care functioneaza toata viata, fara oprire. Orice afectiune localizata la nivelul inimii poate produce complicatii mai mult sau mai putin severe. Insuficienta cardiaca reprezinta incapacitatea cordului de a pompa suficient sange pentru a acoperi necesitatile metabolice ale organismului. Insuficienta cardiaca reprezinta un sindrom complex care rezulta din afectarea structurii si functiei inimii si se caracterizeaza prin debit cardiac scazut si staza sistemica sau pulmonara. Insuficienta cardiaca afecteaza mai ales varstnicii si, de regula, reprezinta rezultatul evolutiei unei boli cardiovasculare cronice. Insuficienta cardiaca are grade variate de severitate, in functie de etiologie si de intervalul scurs intre instalarea bolii si momentul depistarii afectiunii. Diagnosticarea cu insuficienta cardiaca se face in momentul in care inima a pierdut deja abilitatea de a pompa sange in mod eficient.

Organismul incearca prin diferite mecanisme sa suplineasca functia inimii cand nu mai funcționeaza in limite normale. Inima compenseaza aceasta pierdere a capacitatii de pompare eficienta a sangelui prin:
- marirea inimii, pentru a permite camerelor inimii sa se contracte mai puternic si sa pompeze mai mult sange.
- cresterea masei musculare pentru a permite inimii sa pompeze mai puternic intr-un timp mai scurt.
- marirea ritmului (tahicardie) care permite inimii sa mareasca cantitatea de sange pompata in organism.

Corpul va compensa insuficienta cardiaca, in stadiile incipiente, prin:
- constrictia vaselor de sange pentru a ridica presiunea sangelui compensand astfel lipsa capacitatii normale de pompare a inimii.
- redirectionarea sangelui de la partile corpului mai putin importante, cum ar fi mainile si picioarele, pentru ca acesta sa circule mai mult spre organele vitale, incluzand inima si creierul.

Principalul simptom al insuficientei cardiace este senzatia de slabiciune si fatigabilitat . Apar, de asemenea, semne precum greutatea in respiratie, tusea persistenta, lipsa poftei de mancare, greata sau hipertensiune arteriala. Pacientii cu insuficienta cardiaca acuza dispnee la efort sau in repaus cu sau fara ortopnee, astenia fizica, oboseala, palpitatii, durerea toracica mai ales la cei cu cardiopatie ischemica, tuse in special noaptea sau la efort. In formele grave de insuficienta cardiaca, apare scaderea in greutate, lipsa poftei de mancare, senzatie de greata (sunt cauzate de acumulare de lichide in intestine si ficat).

Insuficienta cardiaca se poate complica cu:
- embolii sistemice din cauza stazei in cavitatile inimii sau in vasele periferice;
- atac vascular cerebral (AVC) ischemic ca urmare a scaderii debitului cardiac;
- accidente hemoragice;
- moarte subita.

CAUZELE INSUFICIENTEI CARDIACE

Insuficienta cardiaca poate afecta una sau ambele parti ale inimii. De obicei nu sunt afectate ambele parti in acelasi timp. Daca este afectata numai partea stanga inima nu mai este capabila sa pompeze suficient sange catre organe (insuficienta cardiaca stanga) ducand astfel la staza si hipertensiune in mica circulatie, acumulare de lichide in plamani. In insuficienta cardiaca dreapta sangele stagneaza la nivelul ventriculului drept cauzand acumularea fluidelor la nivelul picioarelor, organelor interne.

Principalele cauze de insuficienta cardiaca sunt:
• infarctul miocardic - produce moartea unei parti a muschiului inimii ducand astfel la insuficienta cardiaca. Ateromatoza coronariana (ingustarea arterelor coronare prin depuneri de colesterol) conduce la boala ischemica care este principala cauza de infarct miocardic si insuficienta cardiaca;
• hipertensiunea arterial - netratata duce in timp la ingrosarea muschiului cardiac si apoi la marirea inimii si scaderea fractiei de ejectie;
• afectiunile valvulare - duc la suprasolicitarea inimii si la afectarea muschiului cardiac.

Alte cauze care conduc la insuficienta cardiaca sunt:
• defecte cardiace congenitale (din nastere) necorectate sau corectate insuficient in copilarie;
• insuficienta cardiaca din cardiomiopatii (cardiomiopatia dilatativa sau hipertrofica);
• insuficienta cardiaca idiopatica (de cauza necunoscuta) de cele mai multe ori in urma unor miocardite virale;
• diabetul zaharat este un factor de risc pentru boala cardiaca ischemica si aparitia infarctului;
• dislipidemia - creste riscul de infarct miocardic datorita procesului de ateromatoza (colesterolul si trigliceridele mari in sange);
• fumatul - creste riscul de cardiopatie ischemica;
• obezitatea - creste activitatea neurovegetativa simpatica (creste productia de adrenalina) care la randul ei creste tensiune arteriala, nivelul glicemiei si al colesterolului si trigliceridelor in sange;
• varsta - este un factor la care apare mai frecvent hipertensiune arteriala, cardiopatia ischemica si in plus apar modificari structurale ale muschiului inimii care tin de imbatranire;
• consumul de alcool in exces - distruge muschiul cardiac producand insuficienta cardiac;
• aritmiile - atat cele ventriculare cat si cele supraventriculare cand sunt frecvente sau cu ritm rapid, pot duce in timp la slabirea muschiului inimii si insuficienta cardiaca;
Pentru a preveni aparitia insuficientei cardiace este foarte importanta adoptarea unei alimentatii sanatoase, evitarea fumatului si a consumului de alcool. La fel de importanta si necesara este monitorizarea si tratarea tuturor factorilor care ar putea declansa aceasta boala. Trebuie tinute sub control bolile coronariene, hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia (valoarea ridicata a colesterolului), diabetul zaharat, bolile tiroidiene sau anemia severa.

DIAGNOSTICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE

1. Examenul clinic

Manifestarile clinice ale insuficientei cardiace sunt subiective si obiective, cardiace si extracardiace si sunt consecinta debitului cardiac insuficient si/sau ale stazei retrograde, care are repercusiuni asupra functiei si morfologiei rinichilor, plamanilor, ficatului, creierului si a celorlalte organe. La dezvoltarea manifestarilor de insuficienta cardiaca contribuie si unele din mecanismele compensatoare, in special, retentia de apa si sare si cresterea activitatii simpatice. Repercusiunile insuficientei de pompa, asupra functionarii principalelor organe si asupra hemodinamicii pot fi detectate cu ajutorul unor explorari functionale specifice, care, in situatii limita, devin indispensabile diagnosticului functional.

Manifestarile clinice difera, in primul rand, in functie de localizarea insuficientei de pompa, stanga, dreapta, sau globala si, in al doilea rand, in functie de rapiditatea instalarii acestora si de timpul scurs de la aparitia lor, respectiv, daca insuficienta cardiaca este acuta sau cronica; dar mai intervin si alti factori. La examinarea clinica in insuficienta cardiaca stanga se constata prezenta scaderii tensiunii arteriale, respiratia anormala si pulsul slab. In insuficienta cardiaca dreapta sunt prezente sufluri de insuficienta valvulara tricuspidiana, hepatomegalie (marirea de volum a ficatului), splenomegalie.

2. Analize de laborator

• hemograma completa, electroliti (sodiu, potasiu), functia renala (creatinina, uree) - pot oferi indicii despre cauza insuficientei cardiace si prognosticul ei;
• markeri de citoliza miocardica (de distrugere a muschiului cardiac) - Troponina, creatin kinaza (CK) si izoenzima MB (CK MB). Sunt utile in depistarea sindroamelor coronariene acute (cardiopatie ischemica), in special infarctului miocardic acut;
• BNP (peptidul natriuretic de tip B) sau NT – proBNP: sunt substante secretate in principal de catre muschiul ventricular, ca raspuns la cresterea presiunii intracardiace. Initial este secretat un precursor (proBNP108) care apoi este proteolizat in NT-proBNP care este inactiv din punct de vedere biologic si BNP care este activ. Valorile lor sunt crescute nu numai in insuficienta cardiaca ci si in alte conditii (inaintarea in varsta, insuficienta renala, hipertrofia ventricului stang, fibrilatie atriala). Aceste analize utile in diagnosticarea insuficientei cardiace de urgenta si au mai degraba un rol in excluderea altor cauze de dispnee. O valoare a NT – proBNP mai mica de 300 picograme/ml sau BNP<50 picograme/ml, exclude diagnosticul de insuficienta cardiaca la un pacient cu dispnee.

3. Metode imagistice

• radiografia toracica - este utila in depistarea cardiomegaliei (marirea inimii), edemului pulmonar acut si poate exclude alte cauze de dispnee date de boli pulmonare;
• ecografia cardiaca - este utila in depistarea anomaliilor de structura a muschiului cardiac, problemelor valvulare si evalueaza functia sistolica si cea diastolica;
• tomografia computerizata (CT) - este disponibila la scara larga si este utila in evaluarea dimensiunilor si functiei contractila a inimii;
• rezonanta magnetica nucleara (RMN) - ofera informatii despre dimensiunile inimii si functia contractila. Aceasta metoda nu este disponibila la scara larga si are costuri mari.

4. Alte metode

• electrocardiograma - este o metoda care exploreaza activitatea electrica a inimii si poate sa depisteaze aritmiile, infarctul miocardic acut, hipertrofia de ventricul stang;
• testul de efort - este un test foarte util la pacientii cu cardiopatie ischemica. Presupune inregistrarea continua ECG, a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale in timpul unui efort standardizat, pe bicicleta sau pe un covor rulant. Daca arterele coronare au stenoze (ingustari) pe traiectul lor, acestea nu pot sa ofere un flux de sange mai mare, necesar unei inimi supuse la efort. Acest lucru e observat pe ECG unde apar modificari;
• cateterismul cardiac stang sau drept - evalueaza atat functia sistolica cat si cea diastolica masurand presiunea in camerele inimii si in circulatia pulmonara. Este invaziv, iradiaza si se foloseste substanta de contrast. Se foloseste mai rar, de regula la pacientii cu malformatii congenitale sau la cei la care se efectueaza coronarografiea.

TRATAMENTUL INSUFICIENTEI CARDIACE

Tratamentul insuficientei cardiace depinde de cauza, de tipul bolii, de severitatea simptomelor si de cat de bine reuseste organismul sa o compenseze. Scopul tratamentului este de a ameliora si controla simptomele, de a imbunatati functia cardiaca si calitatea vietii, de a incetini progresia bolii si de a reduce complicatiile si moartea prematura.

De obicei este nevoie de o asociere de medicamente pentru controlul simptomelor si incetinirea progresiei bolii. Unele medicamente sunt folosite pentru a trata problemele legate de insuficienta de pompa (insuficienta cardiaca sistolica) si altele pentru a rezolva problemele legate de insuficienta de umplere (insuficienta cardiaca diastolica). Tratamentul insuficientei cardiace presupune modificarea stilului de viata si tratament medicamentos. Daca este lasata netratata, insuficienta cardiaca poate deveni extrem de grava si poate fi fatala.

Pentru imbunatatirea prognosticului insuficientei cardiace trebuie sa fie respectate cateva reguli:

• restrictia consumului de sare - sarea in exces retine apa in organism, creste volumul circulator, care suprasolicita muschiul cardiac. Pacientii cu insuficienta cardiaca trebuia sa reduca consumul de sare la aproximativ doua grame/zi;
• renuntarea la fumat - scade riscul de infarct miocardic;
• reducerea consumului de alcool - alcoolul in exces are efect toxic asupra muschiului cardiac. La pacientii cu disfunctie sistolica severa este bine sa se evite consumul de alcool chiar daca in cantitati mici alcoolul are efecte benefice asupra tensiunii arteriale;
• monitorizarea greutatii - cresterea brusca in greutate apare de regula prin acumulare de lichide si presupune o agravare a insuficientei cardiace. Greutatea in exces creste tensiunea arteriala, colesterolul seric si frecventa cardiaca , suprasolicitand functia de pompa;
• activitatea fizica - pacientii cu insuficienta cardiaca au nevoie de repaus doar in formele acute de insuficienta cardiaca, in rest trebuia sa desfasoare activitate fizica in functie de toleranta la efort (mers pe jos, gimnastica, alergat usor);
• calatoriile - trebuie evitate calatoriile lungi mai ales in zone cu altitudine mare deoarece schimbarea presiunii atmosferice si rarefierea aerului pot decompensa insuficienta cardiaca cronica. Poate fi de folos in astfel de cazuri stationare pentru cateva zile la un punct intermediar, de altitudine mai joasa, pentru adaptare.

Tratamentul medicamentos:

Insuficienta cardiaca este o afectiune cronica care necesita tratament permanent si pacientii trebuie sa fie urmariti la intervale regulate de timp, stabilite in functie de gravitatea bolii. Evolutia insuficientei cardiace este spre agravare, cu scaderea calitatii vietii si mortalitate mare pe termen mediu si lung. Corectarea factorilor de risc (fumat, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, dislipidemie) si metodele moderne de tratament, au dus in ultimii ani la o imbunatatire a supravetuirii pacientilor cu insuficienta cardiaca. Tratamentul are ca scop atat corectarea factorilor de risc cat si ameliorarea simptomatologiei.

Medicamentele sunt folosite pentru a trata problemele asociate insuficientei cardiace precum:

• retentia de apa (edemele), scaderea fortei de pompare a inimii , boli asociate ce pot duce la insuficienta cardiaca precum boala coronariana, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat si prevenirea complicatiilor precum accidentul vascular cerebral. De asemenea este foarte importanta respectarea intocmai a tratamentului medicamentos, pentru a preveni agravarea bolii sau aparitia insuficientei cardiace acute;

In functie de tipul de insuficienta cardiaca se pot utilizeaza mai multe clase de medicamente:

• diuretice (furosemid, hidroclorotiazida, spironolactona, eplerenona);
• nitrati (isosorbit mononitrat, isosorbit dinitrat) - care sunt indicati mai ales in insuficienta cardiaca cauzata de boala ischemica (dilata arterele coronare);
• betablocante (metoprolol, carvedilol, nebivolol, bisoprolol) - pentru hipertensiune arterial;
• inhibitori ai enzimei de conversie (captopril, monopril, enalapril, ramipril, perindopril, zofenopril);
• antagonisti de receptori de angiotensina (valsartan, telmisartan, candesartan, irbesartan);
• inotrop pozitive (digoxin, dobutamina, dopamina – ultimele doua in formele acute si severe si doar in spital);
• antiaritmice (amiodarona) - la pacientii cu tulburari de ritm;
• antiagregante plachetare (aspirina, clopidogrel) - la pacientii cu boala cardiaca ischemica;
• anticoagulate (acenocumarol, warfarina) - se recomanda la pacientii mai varstnici, cu afectiuni cardiace, ce implica existenta unor trombi, beneficiaza de un tratament pe termen lung, cu scopul de a preveni bolile pulmonare. Se administreaza si la pacientii cu fibrilatie atriala sau valvulopatii;
• hipolipemiante (simvastatina, atorvastatina, rosuvastatina) - scad nivelul colesterolului prevenind infarctul miocardic.

Tratamentul interventional:

• revascularizare interventionala prin dilatarea arterelor coronare si de cele mai multe ori cu implantare de stent ajuta la recuperarea muschiului cardiac la pacientii cu infarct miocardic acut;
• resincronizarea ventriculara (controlul ritmului cardiac- pacemaker) - se foloseste la pacientii cu bloc major de ramura stanga care produce pierderea contractiilor sincrone ale muschiului cardiac;
• defibrilator intracardiac (implantarea unui dispozitiv care detecteaza aritmiile si produce socuri electrice) - previne moartea subita prin aritmii.

Tratamentul chirurgical:

• revascularizarea miocardica, prin operatie de bypass aortocoronarian, ajuta la imbunatatirea functiei de pompa a inimii;
• anevrismectomia presupune indepartarea zonei anevrismale (zona dilatata a inimii in care muschiul nu mai este viabil);
• protezarea valvulara la pacientii cu afectiuni valvulare impiedica aparitia sau agravarea insuficientei cardiac;
• dispozitive de asistare ventriculare(VAD) - care preiau o parte din functia de pompa a inimii. Folosirea lor este limitata de infectiile severe care pot aparea. Este ca o punte catre transplant;
• transplantul cardiac este o solutie rar folosita din cauza disponibilitatii scazute a donorilor. Se face in formele grave de insuficienta cardiaca in care tratamentul medicamentos nu mai are efect si evolutia bolii este rapida.

Pentru sustinerea sanatatii inimii este recomandat suplimentul alimentar LYON HEART - TABLETE ce contine plante medicinale ayurvedice care contribuie la mentinerea sanatatii si a functionarii normale a inimii prin cresterea puterii de contractie si a randamentului muschiului cardiac, normalizarea ritmului batailor inimii si reducerea spasmelor coronariene. Substantele bioactive din LYON HEART contribuie la o circulatie sanatoasa prin mentinerea elasticitatii si structurii vaselor de sange si a tensiunii arteriale in limite normale. Sustine rezistenta si sanatatea vaselor sistemului circulator prin prin cresterea metabolismul lipidelor cu eliberare de energie si mentinerea nivelului normal al lipidelor din sange.

Voteaza acest articol 1
Evaluari vizitatori

Evaluare: 5.0/5 (1 vot/uri)



Produse recomandate